|
|
HG 766/1997 - HOTARÂRE pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea
în constructii
În temeiul art. 38 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în constructii,
Guvernul României hotaraste:
Art. 1. Se aproba regulamentele privind:
activitatea de metrologie în constructii;
conducerea si asigurarea calitatii în constructii;
stabilirea categoriei de importanta a constructiilor;
urmarirea comportarii în exploatare, interventiile în timp si
postutilizarea constructiilor;
agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi în constructii;
autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si încercari în
constructii;
certificarea de conformitate a calitatii
produselor folosite în constructii, cuprinse în anexele nr. 17, care
fac parte integranta din prezenta hotarâre.
Art. 2. Actualizarea si gestionarea regulamentelor prevazute la art. 1 se
realizeaza de catre Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii
Teritoriului.
Art. 3. Pe data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri se abroga:
Hotarârea Guvernului nr. 256/1994 pentru aprobarea
Regulamentului privind asigurarea activitatii metrologice în
constructii, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
152 din 17 iunie 1994; Hotarârea Guvernului nr. 261/1994 pentru
aprobarea unor regulamente elaborate în temeiul art. 35 si 36 din
Ordonanta Guvernului nr. 2/1994 privind calitatea în constructii,
publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 28
iulie 1994; Hotarârea Guvernului nr. 392/1994 pentru
aprobarea Regulamentului privind agrementul tehnic pentru produse,
procedee si echipamente noi în constructii, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 4 august 1994; Hotarârea
Guvernului nr. 393/1994 pentru
aprobarea Regulamentului privind autorizarea si acreditarea
laboratoarelor de încercari în constructii, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 4 august 1994; Hotarârea
Guvernului nr. 728/1994 pentru
aprobarea Regulamentului privind certificarea calitatii produselor
folosite în constructii, publicat în MonitorulOficial al României,
Partea I, nr. 325 din 24 noiembrie 1994.
ANEXA Nr. 1
REGULAMENT privind activitatea de metrologie în constructii
CAPITOLUL I
Prevederi generale
Art. 1. Activitatea de
metrologie în constructii constituie o componenta a sistemului
calitatii în acest domeniu, instituit prin lege, prin care se asigura
administrarea, confirmarea metrologica si utilizarea echipamentelor de
masurare.
Art. 2. Prezentul regulament
stabileste cadrul normativ general, principalele elemente de continut,
metodologice si de organizare privind activitatea de metrologie în
constructii.
Art. 3. Prevederile prezentului
regulament se aplica tuturor persoanelor juridice si fizice implicate
în activitatea de constructii, care utilizeaza echipamente de masurare.
Art. 4. La aplicarea
prevederilor prezentului regulament vor fi avute în vedere si vor fi
respectate normele si instructiunile de metrologie legala, precum si
standardele si alte reglementari oficiale aplicabile.
Art. 5. Definitiile termenilor
specifici activitatilor de metrologie, folositi în textul prezentului
regulament, sunt conforme cu cele din Glosarul de termeni privind
sistemul calitatii în constructii.
CAPITOLUL II
Elemente principale de continut ale activitatii de metrologie în constructii
Art. 6. Activitatea de metrologie, conform prezentului regulament, are în
vedere urmatoarele principii si obiective principale:asigurarea
uniformitatii, exactitatii si legalitatii masurarilor efectuate;
asigurarea legalitatii masurarilor prin
utilizarea echipamentelor de masurare confirmate metrologic si, daca
este cazul, cu aprobare de model;
implementarea sistemului de asigurare a calitatii, stabilit pentru
activitatea de metrologie în constructii.
Art. 7. Activitatea de metrologie cuprinde urmatoarele elemente
principale:stabilirea masurarilor care sunt necesare;
selectarea si achizitionarea
echipamentelor de masurare, avînd în vedere domeniul de masurare,
justetea, fidelitatea, robustetea si durabilitatea în conditiile
specifice de mediu, pentru utilizarea prevazuta;
receptia si administrarea identificarea, manipularea, conservarea,
depozitarea echipamentelor de masurare;
confirmarea metrologica a echipamentelor
de masurare verificarea initiala, verificarea periodica si/sau dupa
reparare , realizata prin laboratoare de metrologie proprii sau ale
altor agenti economici, autorizate si/sau acreditate de Biroul Român de
Metrologie Legala si, respectiv, de organismul national de acreditare a
laboratoarelor de metrologie;
asigurarea utilizarii echipamentelor de masurare în conditii conforme cu
specificatiile si cu reglementarile tehnice aplicabile;
asigurarea evidentei documentelor si înregistrarilor referitoare la
echipamentele de masurare.
Art. 8. Prin activitatea de
metrologie desfasurata trebuie sa se asigure utilizarea echipamentelor
de masurare în conformitate cu necesitatile de masurare si cu
prevederile specificatiilor tehnice ale acestora.
CAPITOLUL III
Elemente metodologice si de organizare a activitatii de metrologie în
constructii
Art. 9. Stabilirea masurarilor
care sunt necesare se face pe baza documentatiei, a procedurilor
tehnice de executie si a reglementarilor tehnice aplicabile, pentru
fiecare obiect, categorie de lucrari de constructii sau de activitate
desfasurata.
Art. 10. Selectarea
echipamentelor de masurare are în vedere cerintele privind masurarile,
stabilite prin documentatia de executie, prin metodele de masurare si
prin alte reglementari tehnice aplicabile.
Art. 11. Confirmarea metrologica se face potrivit reglementarilor legale.
Art. 12. Achizitionarea,
receptia si administrarea echipamentelor de masurare se asigura, de
catre fiecare persoana juridica sau fizica implicata, prin organizarea
adecvata si asigurarea mijloacelor necesare pentru:contractarea furnizarii
echipamentelor de masurare,
avînd în vedere complexitatea comenzii, privind aparatele sau
dispozitivele auxiliare, materialele de referinta, etaloanele,
instructiunile de utilizare si de întretinere, dupa caz;
receptia echipamentelor de masurare procurate atât sub aspect cantitativ,
cât si functional;
instituirea si asigurarea functionarii
unui sistem, inclusiv a documentelor proceduri, instructiuni , a
spatiilor si a conditiilor de mediu, precum si a personalului, dupa
caz, privind identificarea, manipularea, conservarea si depozitarea, în
conformitate cu instructiunile furnizorului si cu prevederile legale
aplicabile;
efectuarea confirmarii metrologice
etalonari, verificari, reparari si tinerea evidentei documentelor si
înregistrarilor respective;
retragerea din serviciu, izolarea si
tinerea evidentei echipamentelor de masurare neconforme, înlaturarea
cauzelor neconformitatilor si reconfirmarea lor sau, dupa caz, casarea
acestora.
Art. 13. Utilizarea
echipamentelor de masurare se face de catre personal care are
cunostintele si instruirea necesare pentru efectuarea masurarilor
respective, conform instructiunilor furnizorului, metodelor de masurare
si reglementarilor aplicabile.
În cazurile specificate de legislatia metrologica în vigoare,
personalul din activitatea de metrologie trebuie sa posede atestarea
necesara.
Art. 14. Se interzice
utilizarea echipamentelor de masurare care nu sunt identificate din
punct de vedere al starii de verificare, potrivit sistemului propriu,
precum si a celor neconforme sau care nu au fost reconfirmate
metrologic.
Art. 15. Activitatea de
metrologie va fi supusa unei evaluari periodice, prin audit intern sau
extern, în functie de volumul si de complexitatea acestei activitati,
precum si în functie de categoria de importanta a constructiilor la
care se aplica.
Art. 16. În functie de volum si
de complexitate, activitatea de metrologie se va organiza tehnic si
administrativ si va fi coordonata de personal tehnic corespunzator.
CAPITOLUL IV
Obligatii si raspunderi
Art. 17. Persoanele juridice si
fizice implicate în activitatea de constructii, care utilizeaza în
activitatea desfasurata echipamente de masurare investitori,
proprietari sau utilizatori, proiectanti, experti tehnici, executanti ,
au urmatoarele obligatii si raspunderi:sa se asigure ca unitatea care
presteaza serviciile respecta prevederile prezentului regulament;
sa stabileasca, prin contract, obligatiile
si raspunderile fiecarei parti privind toate conditiile referitoare la
echipamentele de masurare utilizate la masurarile respective ma-
nipulare, depozitare, securitate, conditii de mediu, accese;
sa asigure evidenta documentelor care permit trasabilitatea masurarilor
respective.
Art. 18. Persoanele juridice si fizice care desfasoara activitate de
metrologie proprie au urmatoarele obligatii si raspunderi:sa asigure
organizarea tehnica si administrativa si
mijloacele necesare pentru realizarea activitatilor, conform
prezentului regulament;
sa asigure personalul corespunzator, precum si instruirea si atestarea
acestuia, dupa caz;
sa întocmeasca si sa tina la zi
documentele si înregistrarile privind activitatea de metrologie,
conform prevederilor din reglementarile legale aplicabile;
sa evalueze, periodic, activitatea de metrologie si sa ia masurile
necesare pentru desfasurarea corespunzatoare a acesteia.
CAPITOLUL V
Dispozitii finale
Art. 19. Biroul Român de
Metrologie Legala si organele sale teritoriale, prin personal propriu
âmputernicit, exercita controlul metrologic al statului asupra
echipamentelor de masura utilizate în domeniul constructiilor, care
sunt precizate în Lista oficiala a mijloacelor de masurare supuse
obligatoriu controlului metrologic al statului, în conformitate cu
atributiile care le revin.
Art. 20. Urmarirea aplicarii si
controlul respectarii prezentului regulament se fac de catre personalul
âmputernicit în acest scop din cadrul Inspectiei de stat în
constructii, urbanism, lucrari publice si amenajarea teritoriului.
Pentru echipamentele de masurare nesupuse controlului metrologic al
statului, la solicitare, Biroul Român de Metrologie Legala poate
participa la controlul efectuat de personalul âmputernicit din cadrul
Inspectiei de stat în constructii, lucrari publice, urbanism si
amenajarea teritoriului.
Art. 21. Nerespectarea
prevederilor prezentului regulament atrage raspunderi si sanctiuni
contraventionale sau penale, dupa caz, conform legilor în vigoare.
ANEXA Nr. 2
REGULAMENT privind conducerea si asigurarea calitatii în constructii
Capitolul I
Prevederi generale
Art. 1. Conducerea si
asigurarea calitatii constituie o componenta principala a sistemului
calitatii în constructii si reprezinta o parte semnificativa a functiei
generale de conducere dintr-o unitate.
Conducerea si asigurarea calitatii în constructii stabilesc si transpun
în fapt politica în domeniul calitatii, prin activitati prestabilite si
sistematice, destinate sa previna noncalitatea, sa asigure realizarea,
atestarea si garantarea calitatii cerute prin reglementari tehnice si
clauze contractuale, în conditii rationale de cost si termen, si sa
ofere încredere în capacitatea agentului economic sau a persoanei
juridice respective.
Art. 2. Prezentul regulament
stabileste cadrul normativ general, principalele elemente de continut
si metodologice pentru elaborarea, aplicarea si dezvoltarea conducerii
si asigurarii calitatii în constructii, avînd în vedere standardele
aplicabile, adaptate la specificul constructiilor.
Art. 3. Prevederile prezentului
regulament se adreseaza tuturor persoanelor juridice sau fizice
implicate în procesul de concepere, realizare, exploatare si
postutilizare a constructiilor: investitori, proprietari, unitati de
cercetare, de proiectare, fabricanti si furnizori de produse si
servicii pentru constructii, executanti de lucrari de constructii si
utilizatori ai constructiilor, care sunt obligati sa asigure, prin
conducerea si asigurarea calitatii, obtinerea si mentinerea, pe
întreaga durata de existenta a constructiilor, a unui nivel minim de
calitate aferent cerintelor stabilite de legea privind calitatea în
constructii.
Art. 4. Conducerea si
asigurarea calitatii în constructii se aplica, în functie de categoria
de importanta a constructiilor sau de complexitatea si de importanta
unor lucrari, astfel:prin sistemul calitatii, definit si documentat pe
baza principiilor si recomandarilor din standardele SR EN ISO seria
9000, adaptate specificului constructiilor, pentru: constructii avînd
categoria de importanta exceptionala sau deosebita;
constructii avînd categoria de importanta normala, finantate de la
bugetul de stat;
constructii avînd categoria de importanta normala, finantate din alte
surse, daca aceasta este ceruta prin contract;
prin planul calitatii, întocmit si aplicat pentru anumite lucrari sau
constructii avînd categoria de importanta normala;
prin îndeplinirea atributiilor
responsabilului tehnic cu executia, atestat, în cadrul unei organizari
corespunzatoare a activitatii executantului, pentru constructii avînd
categoria de importanta redusa.
Conducerea si asigurarea calitatii în constructii se
aplica de catre proprietari si/sau utilizatori, pentru etapele de
exploatare si postutilizare a constructiilor, în cazurile prevazute la
lit. a)(i). Pentru celelalte cazuri, în aceste etape ale existentei
constructiilor, se aplica prevederile Regulamentului privind urmarirea
comportarii în exploatare, interventiile în timp si postutilizarea
constructiilor.
Categoriile de importanta a constructiilor sunt cele prevazute în
Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanta a
constructiilor.
Art. 5. Pentru agentii
economici implicati în activitatea de realizare a constructiilor se
recomanda ca aplicarea conducerii si asigurarii calitatii în
constructii sa fie însotita si de obtinerea certificarii profesionale,
atestata pentru domeniile de specialitate ale obiectului lor de
activitate.
Art. 6. Agentii economici si
persoanele juridice care aplica sistemul calitatii pe baza standardelor
SR EN ISO seria 9000, precum si beneficiarii contractelor încheiate cu
acestia pot solicita certificarea sistemului respectiv de catre
organisme de certificare acreditate în acest scop.
Art. 7. Termenii specifici
utilizati în prezentul regulament sunt definiti în Glosarul de termeni
privind sistemul calitatii în constructii.
CAPITOLUL II
Elemente de continut si metodologice ale conduceriisi asigurarii calitatii
în constructii
Art. 8. Conducerea si asigurarea calitatii în constructii comporta
stabilirea urmatoarelor elemente principale:datele de intrare;
elementele principale de continut;
elementele metodologice privind aplicarea si dezvoltarea sistemului;
documente si înregistrari.
Continutul si dezvoltarea elementelor mentionate mai
sus difera în functie de specificul activitatilor din unitatile -
implicate.
Datele de intrare
Art. 9. Datele de intrare pentru conducerea si asigurarea calitatii în
constructii sunt concretizate prin:documente privind obiectul de
activitate, organizarea si resursele agentului economic sau ale persoanei
juridice respective;
documentele privind cerintele de calitate
ale clientilor, precum si cele prevazute în reglementarile tehnice
aplicabile documente contractuale, documentatia tehnica de proiectare.
Detalierea si explicitarea nivelului de calitate
privind cerintele mentionate trebuie asigurate în vederea stabilirii
datelor de intrare.
Elementele principale de continut
Art. 10. Conducerea si asigurarea calitatii în constructii cuprind
urmatoarele elemente principale de continut:programul de asigurare a
calitatii;
organizarea aferenta sistemului;
conditiile referitoare la sistemul calitatii, aplicabile.
Aceste elemente se elaboreaza, se aplica si se
actualizeaza continuu de catre agentii economici si persoanele juridice
implicate.
Art. 11. Programul de asigurare
a calitatii stabileste dispozitiile specifice, directoare pentru
definirea si obtinerea calitatii, precizînd obiectivele, regulile de
operare, resursele si secventele activitatilor legate de calitate.
Acest program poate fi elaborat si aplicat de agentii economici sau de
persoanele juridice atât cu referire la elementele interne ale
conducerii si asigurarii calitatii politica, conducere, strategie,
organizare , cât si pentru asigurarea externa a calitatii, potrivit
contractelor încheiate între parti, precum si pentru evaluarea de catre
o secunda parte client sau certificarea, printr-o terta parte organism
de certificare , a conducerii si asigurarii calitatii, aplicate.
Art. 12. Programul de asigurare a calitatii este concretizat prin
urmatoarele documente principale:manualul calitatii, care poate diferi în
ceea ce
priveste gradul de detaliere si formatul, pentru a corespunde
necesitatilor agentului economic sau ale persoanei juridice. Acesta
poate fi alcatuit din mai multe documente. în functie de obiectul
manualului, se poate utiliza un calificativ, spre exemplu manual de
asigurare a calitatii, manual de management al calitatii;
proceduri, care sunt: procedurile sistemului, care detaliaza conditiile
referitoare la sistemul calitatii;
procedurile tehnice de executie sau de proces, care includ planuri de
control al calitatii;
proceduri administrative;
planul de control al calitatii.
În anumite cazuri mai deosebite lucrari de
investitii-constructii importante, utilizare de produse noi sau procese
si procedee de executie speciale beneficiarii investitori pot solicita,
prin contract, elaborarea si aplicarea de catre furnizorii de produse
sau de catre constructorii executanti de lucrari a unor planuri ale
calitatii, pentru acele cazuri. Planurile calitatii se stabilesc în
concordanta cu programele de asigurare a calitatii ale beneficiarilor
si în corelare cu manualele si cu procedurile privind calitatea ale
furnizorilor sau ale executantilor respectivi.
Art. 13. în situatia în care
sistemul calitatii, aplicat pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000,
nu este certificat, documentele principale ale sistemului vor fi
avizate de catre specialisti sau organisme agreate de Ministerul
Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului sau certificate de catre
un organism de acreditare, în urmatoarele cazuri:pentru participarea la
licitatii;
pentru constructii avînd categoria de importanta exceptionala sau deosebita;
pentru constructiile finantate din fondurile statului;
pentru alte cazuri în care aceste documente pot fi opozabile.
Art. 14. Organizarea aferenta
conducerii si asigurarii calitatii în constructii, integrata în
sistemul general de organizare si functionare a agentului economic sau
a persoanei juridice, trebuie sa cuprinda:definirea politicii privind
calitatea, a
obiectivelor, a metodelor de conducere si a responsabilitatilor privind
implementarea si functionarea conducerii si asigurarii calitatii;
identificarea problemelor reale sau
potentiale în materie de calitate, stabilirea de solutii pentru
rezolvarea lor si urmarirea aplicarii acestora;
organizarea, învestirea cu autoritatea si
cu competentele necesare si asigurarea independentei compartimentelor
si a personalului de asigurare a calitatii si de control al calitatii;
asigurarea mijloacelor si resurselor adecvate pentru aplicarea politicii
calitatii si realizarea obiectivelor acesteia;
formarea si instruirea personalului implicat în asigurarea si controlul
calitatii;
analizarea periodica, de catre conducerea
unitatii, a conducerii si asigurarii calitatii sub aspectul
eficacitatii si satisfacerii cerintelor specificate.
Art. 15. Conditiile referitoare
la sistemul calitatii, aplicat pe baza standardelor SR EN ISO seria
9000, corelate cu celelalte elemente ale acestui sistem, fata de care
se stabilesc cerintele specifice ale diferitelor modele de asigurare a
calitatii, sunt urmatoarele:responsabilitatea managementului analiza -
sistemului;
sistemul calitatii documente;
analiza contractului;
controlul proiectarii;
controlul documentelor si al datelor;
aprovizionarea;
controlul produsului furnizat de client;
identificarea si trasabilitatea produsului (lucrarii);
controlul proceselor;
inspectii (control) si încercari;
controlul echipamentelor de inspectie, masurare si încercare;
stadiul inspectiilor (controlului) si al încercarilor;
controlul produsului (lucrarii) neconform;
actiunile corective si preventive;
manipularea, depozitarea, ambalarea, conservarea si livrarea;
controlul înregistrarilor calitatii;
auditurile interne ale calitatii;
instruirea;
service si urmarirea comportarii lucrarilor;
tehnicile statistice.
În cadrul sistemului calitatii, elaborat si aplicat de
catre agentii economici si persoanele juridice, se retin acele conditii
referitoare la sistemul calitatii care corespund modelului de asigurare
a calitatii adoptat conform art. 19 si care sunt specifice etapei si
activitatilor ce fac obiectul contractelor încheiate: proiectare,
fabricatie, executie.
În cazul etapelor de exploatare si postutilizare, dintre conditiile
referitoare la sistemul calitatii se selecteaza cele care corespund
prevederilor si reglementarilor aplicabile acestor etape.
Conditiile referitoare la sistemul calitatii, prevazute la alin. 1, vor
fi adaptate specificului activitatilor si lucrarilor efectuate, prin
proceduri de sistem, proceduri administrative sau, dupa caz,
proceduri/instructiuni tehnice specifice.
Elementele metodologice privind aplicarea si dezvoltarea sistemului
calitatii aplicat pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000
Art. 16. Aplicarea sistemului calitatii, pe
baza standardelor SR EN ISO seria 9000, si dezvoltarea elementelor de
continut ale acestuia, de catre agentii economici si persoanele
juridice implicate, participante la activitatile din cadrul diferitelor
etape ale realizarii si exploatarii constructiilor, se efectueaza în
mod diferentiat.
Art. 17. Diferentierea în
aplicarea sistemului calitatii aplicat pe baza standardelor SR EN ISO
seria 9000, care se reflecta în obiectivele si organizarea acestui
sistem, adoptate de catre agentii economici si persoanele juridice
implicate, este evidentiata prin:cerintele de asigurare a calitatii,
corespunzatoare
organizarii si capacitatii acestora de a cuprinde cât mai bine
conditiile referitoare la sistemul calitatii;
categoria de importanta a majoritatii
constructiilor ce formeaza obiectul de activitate al acestora si
factorii specifici care caracterizeaza acele constructii.
Art. 18. Modelele de asigurare
a calitatii constituie ansambluri selectionate de elemente si conditii
corelate ale sistemului calitatii, care, combinate în mod adecvat si -
aplicate de catre unitatile implicate, le confera acestora aptitudinea
functionala sau organizatorica necesara pentru a putea raspunde
cerintelor de asigurare a calitatii, aferente majoritatii obiectelor de
constructii contractate în conditii avantajoase pentru partile
contractante.
Art. 19. În domeniul
constructiilor se aplica trei modele, notate cu 1, 2 si 3, reprezentînd
niveluri distincte de asigurare a calitatii, corespunzatoare
standardelor SR EN ISO seria 9001; SR EN ISO seria 9002 sau SR EN ISO
seria 9003, diferentiate între ele, în principal, prin numarul si
continutul cerintelor de asigurare a calitatii fata de elementele si
conditiile referitoare la sistemul calitatii, luate în considerare,
care descresc de la modelul 1, cel mai complex si mai pretentios, spre
modelul 3, mai simplu si mai putin pretentios în ceea ce priveste
numarul si nivelul cerintelor si al conditiilor.
Art. 20. Între categoria de
importanta a constructiilor si modelele de asigurare a calitatii se
recomanda respectarea corespondentei din urmatorul tabel:
Categoria de importanta
a constructiei:Modelul de asigurare
a calitatii:
exceptionala (A)modelul 1 sau reglementare speciala
deosebita (B)modelul 1 sau 2
normala (C)modelul 2 sau 3
redusa (D)modelul 3 (optional)
Art. 21. Încadrarea într-o
categorie de importanta a constructiilor, respectiv selectarea
modelului de asigurare a calitatii adecvat pentru produse, obiecte de
constructii sau parti ale acestora, precum si pentru activitatile de
realizare si, dupa caz, de exploatare, aferente, se stabilesc în etapa
de proiectare, pentru constructii noi, sau la proiectarea lucrarilor de
interventie, pentru constructii existente, în acord cu investitorul sau
cu proprietarul.
Documente si înregistrari
Art. 22. Elaborarea si aplicarea sistemului
calitatii în constructii sunt fundamentate si definite prin urmatoarele
documente principale, întocmite, tinute la zi si revizuite
periodic:documente privind datele de intrare ale sistemului,
care cuprind nivelurile de calitate cerute în diferite etape si
activitati ale procesului de conceptie-realizare-exploatare;
documente ale programului de asigurare a calitatii;
documente si înregistrari privind calitatea: certificate de calitate,
buletine de încercari, certificate de conformitate a calitatii
produselor, procese-verbale de receptie pentru produsele procurate;
Iprocese-verbale de control, rapoarte de verificare si analizare,
procese-verbale de avizare pentru lucrari si documentatiile tehnice de
proiectare; procese-verbale de lucrari ascunse,
ca si pentru fazele determinante puncte de oprire si de receptii
partiale, rapoarte de control si verificare privind calitatea,
procese-verbale de receptie pentru lucrari de constructii executate;
rapoarte privind neconformitatile si rapoarte de actiuni corective si
preventive;
planuri si rapoarte de audit, analizarea si evaluarea sistemului;
rapoarte privind costuri referitoare la asigurarea calitatii;
diverse alte documente referitoare la calitate, spre exemplu: rapoarte
tehnice, informari, dari de seama periodice.
Planuri ale calitatii
Art. 23. Planul calitatii este documentul care
precizeaza practicile, resursele si succesiunea activitatilor specifice
referitoare la calitate, relevante pentru o anumita lucrare sau
constructie.
Planul calitatii trebuie sa asigure interfetele dintre persoanele
juridice si fizice implicate în conceperea, realizarea si, dupa caz, în
exploatarea constructiei respective.
Art. 24. Planul calitatii se întocmeste, pentru obtinerea obiectivelor
privind calitatea, în urmatoarele situatii:ca parte a sistemului
calitatii, pentru anumite
lucrari sau constructii, în care caz se face referire la manualul
calitatii si la procedurile documentate ale sistemului, suplimentate,
dupa caz, cu cele specifice lucrarilor respective;
ca document de sine statator, atunci cînd
agentul economic sau persoana juridica implicata nu are implementat
sistemul calitatii aplicat pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000,
în care caz vor fi elaborate si procedurile necesare aplicarii acestui
plan.
Art. 25. Planul calitatii are
în vedere conditiile referitoare la sistemul calitatii, precizate la
art. 15, aplicabile, forma si nivelul de detaliere fiind adaptate la
cerintele privind constructia respectiva, complexitatea lucrarilor si
persoanele juridice si fizice implicate.
CAPITOLUL III
Atributii, obligatii, raspunderi
Art. 26. Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului are
urmatoarele atributii:de a asigura coordonarea aplicarii conducerii si
asigurarii calitatii în constructii, în corelare cu celelalte
componente ale sistemului calitatii, instituit prin Legea nr. 10/1995
privind calitatea în constructii, prin organizarea Consiliului pentru
calitate în constructii;
de a stabili si a aproba structura de organizare, documentele de
constituire si normele metodologice necesare pentru: acreditarea
organismelor de
certificare, calificare sau atestare, dupa caz, pentru sisteme de
calitate, produse pentru constructii, agenti economici din constructii
si personal de specialitate; agrearea de persoane juridice si fizice
pentru proiectare, consultanta, evaluare si instruire în domeniul
sistemului calitatii în constructii;
de a elabora, a aproba si a publica ghidul
tehnic explicativ privind aplicarea conducerii si asigurarii calitatii
în constructii pentru uzul persoanelor juridice si fizice interesate:
producatori, furnizori, investitori, proiectanti, proprietari,
utilizatori.
Art. 27. Agentii economici si
persoanele juridice participante la activitatile de concepere,
realizare, exploatare si postutilizare a constructiilor raspund de
îndeplinirea urmatoarelor obligatii principale, referitoare la
conducerea si la asigurarea calitatii:obtinerea certificarii privind
calificarea agentului economic, dupa caz;
elaborarea si aplicarea diferentiata a
conducerii si asigurarii calitatii, potrivit specificului activitatilor
desfasurate, categoriei de importanta si naturii constructiilor, în
conditiile precizate la art. 4;
luarea masurilor necesare pentru
încadrarea compartimentelor cu atributii privind calitatea cu
personalul calificat necesar, prin: pregatirea si instruirea
personalului, punîndu-se accentul pe însusirea motivatiei pentru
calitate si pe - efectuarea autocontrolului; asigurarea autorizarii sefului
compartimentului de control tehnic al calitatii si a dirigintilor de
santier, de catre Inspectia de stat în constructii, lucrari publice,
urbanism si amenajarea teritoriului.
CAPITOLUL IV
Dispozitii finale
Art. 28. Urmarirea aplicarii si
controlul respectarii - prevederilor prezentului regulament de catre
agentii economici si persoanele juridice implicate, sub aspectul
existentei si aplicarii conducerii si asigurarii calitatii în
constructii, se fac de catre Ministerul Lucrarilor Publice si
Amenajarii Teritoriului prin Inspectia de stat în constructii, lucrari
publice, urbanism si amenajarea teritoriului.
Art. 29. Încalcarea
dispozitiilor prezentului regulament atrage raspunderi si sanctiuni
contraventionale si/sau penale, conform legilor în vigoare.
Art. 30. Finantarea
activitatilor legate de introducerea si functionarea conducerii si
asigurarii calitatii în constructii se face de catre fiecare agent
economic si persoana juridica, din fondurile curente aferente
desfasurarii activitatilor de baza.
ANEXA Nr. 3
REGULAMENT privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor
CAPITOLUL I
Prevederi generale
Art. 1. Prezentul regulament are ca obiect
stabilirea modului de încadrare în categorii de importanta a
constructiilor, în scopul aplicarii diferentiate a sistemului
calitatii, conform legii.
Art. 2. Constructiile
reprezinta lucrarile concepute si executate pentru îndeplinirea unor
functii economico-sociale sau ecologice. Ele sunt caracterizate, de
regula, în raport cu necesitatea de adaptare la conditiile locale de
teren si de mediu, cu durata mare de utilizare, cu volumul important de
munca si de materiale înglobate.
Art. 3. Prevederile prezentului regulament se aplica tuturor
constructiilor noi sau existente.
Art. 4. Constructiile se încadreaza, dupa importanta lor, în urmatoarele
categorii:de importanta globala, denumite categorii de importanta, care
privesc întreaga constructie, sub toate aspectele;
de importanta specifice, denumite clase de
importanta, care privesc întreaga constructie sau parti ale acesteia,
sub anumite aspecte.
CAPITOLUL II
Categorii de importanta
Art. 5. Categoriile de
importanta a constructiilor se stabilesc în conformitate cu metodologia
aprobata de catre Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii
Teritoriului, pentru realizarea de niveluri de calitate determinate de
respectarea cerintelor, precum si pentru delimitarea obligatiilor care
revin persoanelor juridice si fizice implicate, în conditiile legii,
tinînd seama de urmatoarele aspecte:implicarea vitala a constructiilor în
societate si în natura gradul de risc sub aspectul sigurantei si al
sanatatii;
implicarea functionala a constructiilor în
domeniul socioeconomic, în mediul construit si în natura destinatia,
modul de utilizare etc.;
caracteristici proprii constructiilor complexitatea si considerentele
economice.
Art. 6. Categoriile de importanta care se stabilesc pentru constructii
sunt:constructii de importanta exceptionala (A);
constructii de importanta deosebita (B);
constructii de importanta normala (C);
constructii de importanta redusa (D).
Art. 7. Categoria de importanta
se stabileste de catre proiectant, la cererea investitorului, în cazul
constructiilor noi, sau a proprietarului, în cazul constructiilor
existente, atunci cînd este necesar, pentru lucrari de interventii sau
în alte cazuri.
Pentru fiecare constructie se stabileste o singura categorie de
importanta si aceasta va fi înscrisa în toate documentele tehnice
privind constructia: autorizatia de construire, proiectul de executie,
cartea tehnica a constructiei, documentele de asigurare.
Clase de importanta
Art. 8. Clasele de importanta se stabilesc prin reglementari tehnice si au
la baza criterii specifice.
Art. 9. Clasele de importanta
se coreleaza cu categoriile de importanta de catre proiectant, la
constructiile noi, si/sau de catre expertul tehnic atestat, la
constructiile existente, în scopul stabilirii conditiilor de aplicare a
componentelor sistemului calitatii.
CAPITOLUL III
Dispozitii finale
Art. 10. Categoria si clasa de
importanta stabilite pentru o constructie nu se vor modifica decât la
schimbarea destinatiei sau în alte conditii care impun aceasta, prin
documentatii motivate.
Art. 11. Investitorii sau
proprietarii pot sa prevada prin clauze contractuale cu proiectantii
cerinte superioare celor corespunzatoare categoriei sau clasei de
importanta a constructiei.
ANEXA Nr. 4
REGULAMENT privind urmarirea comportarii în exploatare, interventiile în
timp si postutilizarea constructiilor
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. Urmarirea comportarii
în exploatare, interventiile în timp si postutilizarea constructiilor
sunt componente ale sistemului calitatii în constructii.
Obiectul urmaririi comportarii în exploatare a constructi- ilor si al
interventiilor în timp este evaluarea starii tehnice a constructiilor
si mentinerea aptitudinii la exploatare pe toata durata de existenta a
acestora.
Art. 2. Prezentul regulament stabileste cadrul
general pentru desfasurarea activitatilor privind urmarirea comportarii
în exploatare, interventiile în timp si postutilizarea constructiilor,
se aplica tuturor categoriilor de constructii si este obligatoriu
pentru toate persoanele juridice si persoanele fizice implicate:
investitori, proiectanti, executanti, proprietari, administratori,
utilizatori.
Art. 3. Urmarirea comportarii
în exploatare a constructiilor, interventiile în timp si postutilizarea
constructiilor reprezinta actiuni distincte, complementare,
astfel:urmarirea comportarii în exploatare a
constructiilor se face în vederea depistarii din timp a unor degradari
care conduc la diminuarea aptitudinii la exploatare;
interventiile în timp asupra constructiilor se fac pentru mentinerea sau
âmbunatatirea aptitudinii la exploatare;
postutilizarea constructiilor cuprinde
activitatile de desfiintare a constructiilor în conditii de siguranta
si de recuperare eficienta a materialelor si a mediului.
Toate aceste actiuni se realizeaza prin grija proprietarului.
Art. 4. Termenii specifici utilizati în
prezentul regulament sunt definiti în Glosarul de termeni privind
sistemul calitatii în constructii.
CAPITOLUL II
Urmarirea comportarii în exploatare a constructiilor
Art. 5. Urmarirea comportarii în exploatare a constructiilor se face
prin:urmarirea curenta;
urmarirea speciala.
Modalitatile de efectuare a urmaririi curente sau a
urmaririi speciale perioade, metode, caracterstici si parametri
urmariti se stabilesc de catre proiectant sau expert, în functie de
categoria de importanta a constructiilor si de alte caracteristici ale
acestora si se includ în cartea tehnica a constructiilor, care va
cuprinde, de asemenea, si rezultatele consemnate ale acestor activitati.
Art. 6. Urmarirea curenta este
o activitate sistematica de observare a starii tehnice a
constructiilor, care, corelata cu activitatea de întretinere, are
scopul de a mentine aptitudinea la exploatare a acestora.
Urmarirea curenta se efectueaza, pe toata durata de existenta, asupra
tuturor constructiilor, conform legii.
Art. 7. Urmarirea curenta se
realizeaza prin examinare vizuala directa si cu mijloace simple de
masurare, în conformitate cu prevederile din cartea tehnica si din
reglementarile tehnice specifice, pe categorii de lucrari si de
constructii.
Activitatile de urmarire curenta se efectueaza de catre personal
propriu sau prin contract cu persoane fizice avînd pregatire tehnica în
constructii, cel putin de nivel mediu.
Art. 8. Urmarirea speciala
cuprinde investigatii specifice regulate, periodice, asupra unor
parametri ce caracterizeaza constructia sau anumite parti ale ei,
stabiliti din faza de proiectare sau în urma unei expertizari tehnice.
Urmarirea speciala se instituie la cererea proprietarului sau a altor
persoane juridice sau fizice interesate, precum si pentru constructii
aflate în exploatare, cu evolutie periculoasa sau care se afla în
situatii deosebite din punct de vedere al sigurantei.
Art. 9. Urmarirea speciala se
realizeaza, pe o perioada stabilita, pe baza unui proiect sau a unei
proceduri specifice, de catre personal tehnic de specialitate atestat.
Urmarirea speciala nu conduce la întreruperea efectuarii urmaririi curente.
Art. 10. La constatarea, în
cursul activitatilor de urmarire curenta sau speciala, a unor situatii
care depasesc limitele stabilite sau se considera ca pot afecta
exploatarea în conditii de siguranta a constructiei, proprietarul este
obligat sa solicite expertizarea tehnica.
Obligatii si raspunderi privind urmarirea comportarii în exploatare a
constructiilor
Art. 11. Investitorii au urmatoarele obligatii si raspunderi:stabilesc,
âmpreuna cu proiectantul, acele
constructii care se supun urmaririi speciale, asigura întocmirea
proiectului si predarea lui proprietarilor, înstiintînd despre aceasta
si Inspectia de stat în constructii, lucrari publice, urbanism si
amenajarea teritoriului;
comunica proprietarilor care preiau constructiile obligatiile care le
revin în cadrul urmaririi speciale.
Art. 12. Proprietarii au urmatoarele obligatii si raspunderi:raspund de
activitatea privind urmarirea
comportarii în exploatare a constructiilor, sub toate formele; asigura,
dupa caz, personalul necesar; comanda expertizarea constructiilor în
cazurile prevazute la art. 10, comanda proiectul de urmarire speciala
si comunica instituirea urmaririi speciale la Inspectia de stat în
constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului;
stipuleaza, în contracte, îndatoririle ce
decurg cu privire la urmarirea comportarii în exploatare a acestora, la
înstrainarea sau la închirierea constructiilor.
Art. 13. Proiectantii au urmatoarele obligatii si raspunderi:stabilesc,
âmpreuna cu investitorii si/sau cu proprietarii, acele constructii care
sunt supuse urmaririi speciale;
elaboreaza, pe baza de contract cu
proprietarul, documentatiile tehnice pentru urmarirea curenta si
proiectul de urmarire speciala.
Art. 14. Executantii au
obligatia sa efectueze urmarirea curenta a constructiilor pe care le
executa, sa monteze conform proiectului si sa protejeze dispozitivele
pentru urmarirea speciala, pîna la receptia constructiilor, dupa care
le vor preda proprietarului.
Art. 15. Administratorii si
utilizatorii raspund de realizarea obligatiilor contractuale stabilite
cu proprietarul privind activitatea de urmarire a comportarii în
exploatare a constructiilor.
Art. 16. Persoanele care
efectueaza urmarirea curenta si urmarirea speciala, denumite
responsabili cu urmarirea comportarii constructiilor, au urmatoarele
obligatii si raspunderi:sa cunoasca toate detaliile privind constructia si
sa tina la zi cartea tehnica a constructiei, inclusiv jurnalul
evenimentelor;
sa efectueze urmarirea curenta, iar pentru
urmarirea speciala sa supravegheze aplicarea programelor si a
proiectelor întocmite în acest sens;
sa sesizeze proprietarului sau administratorului situatiile care pot
determina efectuarea unei expertizari tehnice.
CAPITOLUL III
Interventiile în timp asupra constructiilor
Art. 17. Interventiile în timp asupra constructiilor au ca scop:mentinerea
fondului construit la nivelul necesar al cerintelor;
asigurarea functiunilor constructiilor, inclusiv prin extinderea sau
modificarea functiunilor initiale ca urmare a modernizarii.
Lucrarile de interventie sunt:lucrari de întretinere, determinate de uzura
sau de
degradarea normala si care au ca scop mentinerea starii tehnice a
constructiilor;
lucrari de refacere, determinate de
producerea unor degradari importante si care au ca scop mentinerea sau
âmbunatatirea starii tehnice a constructiilor;
lucrari de modernizare, inclusiv
extinderi, determinate de schimbarea cerintelor fata de constructii sau
a functiunilor acestora si care se pot realiza cu mentinerea sau
âmbunatatirea starii tehnice a constructiilor.
Art. 18. Lucrarile de
întretinere constau în efectuarea, periodic, a unor remedieri sau
reparari ale partilor vizibile ale elementelor de constructie finisaje,
straturi de uzura, straturi si învelitori de protectiesau ale
instalatiilor si echipamentelor, inclusiv înlocuirea unor piese uzate.
Art. 19. Lucrarile de refacere si de modernizare au la baza urmatoarele
principii:solutiile se stabilesc numai dupa cunoasterea
starii tehnice a constructiilor, inclusiv a cauzelor care au produs
degradari, daca este cazul, ca rezultat al expertizarii tehnice;
solutiile vor avea în vedere
interdependenta dintre constructie partea existenta si lucrarile noi
care se vor executa atât pe ansamblu, cât si local;
aplicarea solutiei preconizate impune
verificarea permanenta a starii fizice în detaliu a constructiei,
pentru confirmarea ipotezelor avute în vedere la proiectarea lucrarilor
de interventie;
conditiile deosebite de lucru impun o atentie sporita privind asigurarea
calitatii lucrarilor.
Art. 20. Lucrarile de refacere
se realizeaza prin remediere, reparare sau consolidare, pe baza de
proiect, întocmit potrivit principiilor prevazute la art. 19 si
verificat conform prevederilor legale.
În unele situatii, în care constructiile sunt grav afectate, daca
înainte de lucrarile de refacere sunt necesare lucrari de sprijiniri
provizorii, acestea vor fi executate, de asemenea, pe baza unui
proiect, întocmit de catre expert sau de catre proiectant, în urma
analizarii situatiei.
Art. 21. Lucrarile de
modernizare se realizeaza, de regula, prin reconstructie, putînd
interveni si reparari sau consolidari, pe baza unui proiect întocmit si
verificat conform prevederilor legale.
Obligatii si raspunderi privind interventiile în timp asupra constructiilor
Art. 22. Proprietarii au urmatoarele obligatii si raspunderi:asigura
efectuarea lucrarilor de întretinere pentru a preveni aparitia unor
deteriorari importante;
asigura realizarea proiectelor pentru lucrari de refacere sau de
modernizare si verificarea tehnica a acestora;
asigura realizarea formelor legale pentru
executarea lucrarilor si verifica, pe parcurs si la receptie, calitatea
acestora, direct sau prin diriginti de santier autorizati.
Art. 23. Proiectantii au urmatoarele obligatii si raspunderi:elaboreaza,
pe baza comenzii proprietarului,
proiecte pentru lucrari de interventii asupra constructiilor, în
conformitate cu prevederile legale;
elaboreaza caiete de sarcini si
instructiuni speciale pentru lucrarile de interventii, anexe la
proiectele elaborate de ei în acest scop, care se introduc în cartea
tehnica a constructiei.
Art. 24. Executantii lucrarilor
de interventii asupra constructiilor au obligatia sa respecte
prevederile din proiectele elaborate în acest scop, luînd toate
masurile pentru asigurarea calitatii lucrarilor.
Art. 25. Utilizatorii
constructiilor au obligatia sa asigure efectuarea la timp a sarcinilor
ce le revin în cadrul activitatii de interventii în timp asupra
constructiilor, în baza contractelor încheiate cu proprietarii.
CAPITOLUL IV
Postutilizarea constructiilor
Art. 26. Declansarea
activitatilor din etapa de postutilizare a unei constructii începe o
data cu initierea actiunii pentru desfiintarea acelei constructii, care
se face:la cererea proprietarului;
la cererea administratorului constructiei, cu acordul proprietarului;
la cererea autoritatilor administratiei publice locale, în cazurile în
care: constructia a fost executata fara autorizatie de construire;
constructia nu prezinta siguranta în exploatare si nu poate fi
reabilitata din acest punct de vedere;
constructia prezinta pericol pentru mediul înconjurator si nu poate fi
reabilitata pentru a se elimina acest pericol;
cerintele de sistematizare pentru utilitate publica impun necesitatea
desfiintarii constructiei.
Art. 27. La constructiile proprietate publica,
decizia de declansare a activitatilor din etapa de postutilizare va fi
luata în baza unui studiu de fezabilitate, tinîndu-se seama de cazurile
prevazute la art. 26, din care sa rezulte necesitatea, oportunitatea si
eficienta economica a actiunii. Studiul respectiv va trebui sa fie
aprobat potrivit legii.
Art. 28. Desfasurarea
activitatilor si lucrarilor din etapa de postutilizare a constructiilor
se efectueaza pe baza unei documentatii tehnice si a unei autorizatii
de desfiintare, eliberata de autoritatile competente, conform legii.
Art. 29. Elaborarea
documentatiei tehnice aferente lucrarilor de desfiintare si executarea
lucrarilor respective se efectueaza de agentii economici cu activitate
în constructii.
Art. 30. Documentatia tehnica aferenta lucrarilor din etapa de
postutilizare a constructiilor va cuprinde:planul de amplasare a
constructiilor pozitie,
dimensiuni, orientare, vecinatati , cu indicarea constructiei sau a
partilor de constructie ce urmeaza a fi demolate;
planuri sau relevee, din care sa rezulte
destinatia, alcatuirea constructiei si functiunile acesteia: planuri
ale tuturor nivelurilor, sectiuni, fatade, planurile instalatiilor
interioare, întocmite la o scara convenabila;
planurile racordurilor la utilitatile exterioare apa, canal, energie
electrica, energie termica, gaze, telefon;
planurile de asigurare si refacere a
continuitatii utilitatilor exterioare pentru vecinatati, care ar
trebui, eventual, sa fie întrerupte la demolarea constructiilor;
conditii tehnice de calitate;
detalierea si precizarea fazelor activitatilor si lucrarilor;
proceduri tehnice pentru executarea
lucrarilor de demontare si demolare, cuprinzînd descrierea detaliata a
solutiilor tehnice adoptate, a tuturor operatiunilor necesare si masuri
de protectie a muncii;
recomandari la constructiile proprietate
publica privind modul de reconditionare a produselor si a elementelor
de constructie, recuperate cu ocazia demontarii si demolarii;
recomandari pentru evacuarea si transportul deseurilor nefolosibile si
nereciclabile în zonele de reintegrare în natura;
masuri pentru protectia mediului înconjurator, în zona de demolare a
constructiilor si în zonele de evacuare a deseurilor;
devizul lucrarilor de demolare, de reciclare si de utilizare a
materialelor rezultate.
Documentatia tehnica pentru lucrarile de postutilizare
a constructiilor trebuie verificata de specialistii verificatori de
proiecte atestati. De asemenea, vor fi expertizate din punctul de
vedere al rezistentei si stabilitatii cladirile învecinate care pot fi
afectate de demolare.
Art. 31. Dezafectarea constructiei cuprinde urmatoarele faze:încetarea
activitatilor din interiorul constructiei;
suspendarea utilitatilor;
asigurarea continuitatii instalatiilor tehnico-edilitare pentru vecinatati;
evacuarea din constructie a inventarului mobil: obiecte de inventar,
mobilier, echipamente.
Art. 32. Demontarea si demolarea constructiei cuprind urmatoarele
faze:dezechiparea constructiei prin desfacerea si demontarea elementelor
de instalatii functionale, de finisaj si izolatii;
demontarea partilor si a elementelor de constructie;
demolarea partilor de constructie nedemontabile zidarii, structuri de
rezistenta , inclusiv a fundatiei constructiei;
dezmembrarea partilor si elementelor de
constructie si a instalatiilor demontate, recuperarea componentelor si
a produselor refolosibile si sortarea lor pe categorii;
transportul deseurilor nefolosibile si
nereciclabile în zonele destinate pentru utilizarea ca materii brute
sau pentru reintegrarea în natura.
Art. 33. Reconditionarea,
reciclarea si refolosirea produselor si materialelor de constructie,
rezultate din demontarea si demolarea constructiilor proprietate
publica, cuprind urmatoarele faze:reconditionarea produselor de constructie
recuperate din demontare, în vederea refolosirii, prin operatiuni
simple, executate în ateliere;
reciclarea materialelor rezultate din
demolare, în sectii de productie specializate, prin folosirea acestor
materiale ca materii prime în vederea producerii de materiale de
constructii;
pregatirea refolosirii produselor si
materialelor de constructii, rezultate din recuperare, reconditionare
si reciclare, prin verificarea calitatii acestora si prin organizarea
desfacerii lor în depozite de materiale de constructii.
Art. 34. Reintegrarea în natura a deseurilor nefolosibile si nereciclabile
cuprinde urmatoarele faze:utilizarea deseurilor de materiale brute pentru
umpluturi;
refacerea peisajului natural în zonele de
folosire a deseurilor, prin taluzari adecvate si lucrari de protectie
aferente, inclusiv refacerea stratului vegetal si a plantatiilor.
Obligatii si raspunderi privind postutilizarea constructiilor
Art. 35. Proprietarii au urmatoarele obligatii si raspunderi:sa asigure
fondurile necesare pentru proiectarea si executarea lucrarilor;
sa obtina avizele necesare si autorizatia de desfiintare de la
autoritatile competente;
sa încredinteze executarea lucrarilor din
etapa de postutilizare a constructiilor unor persoane fizice sau
juridice autorizate în constructii;
sa urmareasca respectarea conditiilor de
calitate stabilite, precum si reconditionarea si reciclarea în grad cât
mai ridicat a materialelor si a produselor rezultate din demontarea si
demolarea constructiei.
Art. 36. Proiectantii au urmatoarele obligatii si raspunderi:sa elaboreze,
pe baza de contract încheiat cu
proprietarii, documentatia tehnica aferenta lucrarilor de demolare,
reciclare si utilizare a materialelor rezultate;
sa asigure, prin solutiile tehnice si
tehnologice de demontare si demolare adoptate, respectarea prevederilor
din avize si din autorizatia de desfiintare, a conditiilor tehnice de
calitate corespunzatoare, precum si un grad cât mai ridicat de
recuperare, reconditionare si reciclare a materialelor si a produselor
rezultate din demontare si demolare;
sa asigure asistenta tehnica solicitata de proprietar pentru aplicarea
solutiilor din proiect.
Art. 37. Executantii au urmatoarele obligatii si raspunderi:sa înceapa
executarea lucrarilor de demolare numai pe baza autorizatiei de
desfiintare si a documentatiei tehnice verificate;
sa respecte prevederile din documentatia tehnica aferenta si din
autorizatia de desfiintare;
sa realizeze conditiile de calitate prevazute în documentatia tehnica;
sa instruiasca personalul asupra
procesului tehnologic, asupra succesiunii fazelor si operatiunilor,
precum si asupra masurilor de protectie a muncii; sa ia masurile de
protectie a
vecinatatilor, prin evitarea de transmitere a vibratiilor puternice sau
a socurilor, a degajarilor mari de praf, precum si prin asigurarea
accesului necesar la aceste vecinatati.
CAPITOLUL V
Dispozitii finale
Art. 38. Activitatea de
urmarire a comportarii în exploatare a constructiilor si interventii în
timp si cea privind postutilizarea constructiilor se vor executa cu
respectarea reglementarilor tehnice în vigoare. Ministerul Lucrarilor
Publice si Amenajarii Teritoriului va lua masuri pentru âmbunatatirea
reglementarilor existente privind:instructiunile-cadru pentru urmarirea
comportarii în exploatare si interventiile în timp asupra constructiilor;
instructiunile tehnice pentru urmarirea
comportarii în exploatare si interventiile în timp privind diferite
categorii de constructii, alcatuite din diferite materiale;
îndrumatoare tehnice privind metode,
procedee, aparatura si echipamente specifice, recomandate pentru
activitatile de urmarire a comportarii în exploatare a constructiilor
si interventii în timp asupra acestora;
instructiuni tehnice privind demolarea partiala sau totala a constructiilor.
Art. 39. Organele
administratiei publice centrale vor lua masuri ca unitatile
specializate de profil sa revizuiasca instructiunile tehnice în vigoare
privind urmarirea comportarii în exploatare a constructiilor si
interventii în timp, pentru categoriile de constructii si lucrari de
constructii specifice domeniului lor de activitate.
Art. 40. Urmarirea aplicarii si
controlul respectarii prevederilor prezentului regulament se fac de
catre Inspectia de stat în constructii, lucrari publice, urbanism si
amenajarea teritoriului.
Art. 41. Finantarea activitatilor prevazute în acest regulament se face
potrivit prevederilor legale.
Art. 42. Încalcarea
dispozitiilor prezentului regulament atrage raspunderi si sanctiuni
contraventionale si/sau penale, conform legilor în vigoare.
ANEXA Nr. 5
REGULAMENT privind agrementul tehnic pentru produse, procedee si
echipamente noi în constructii
CAPITOLUL I
Prevederi generale
Art. 1. Agrementul tehnic este
aprecierea tehnica favorabila, concretizata într-un document scris,
asupra aptitudinii la utilizare, în conformitate cu cerintele legii
calitatii în constructii, a unor noi produse, procedee sau echipamente,
denumite în continuare produse, pentru care nu exista si nu pot fi înca
elaborate standarde nationale sau alte reglementari oficiale:
normative, standarde de ramura, proiecte-tip aprobate. Agrementul
tehnic este o componenta a sistemului calitatii în constructii,
instituit prin lege.
Art. 2. Prezentul regulament
stabileste cadrul normativ general, principalele elemente de continut,
metodologice si de organizare privind agrementul tehnic.
Art. 3. Existenta agrementului
tehnic, elaborat conform prevederilor prezentului regulament,
constituie o conditie obligatorie pentru furnizarea si utilizarea
produselor noi pentru constructii.
Produsele care provin din tari dezvoltate industrial si au la baza
reglementari tehnice sau agremente tehnice nationale vor fi tratate
corespunzator în cadrul actiunii de elaborare a agrementelor tehnice,
prin luarea în considerare a prevederilor din documentele respective,
cu adaptarile impuse de conditiile seismice, climatice sau de alta
natura din tara noastra.
Art. 4. Agrementele tehnice se
elibereaza de organismele abilitate, stabilite prin prezentul
regulament, la solicitarea fabricantilor sau a furnizorilor
âmputerniciti de acestia, la care se pot asocia si agenti economici
executanti de lucrari de constructii.
Agrementele tehnice se elibereaza numai pentru produse bine definite
sub aspectul alcatuirii, formei si caracteristicilor si ale caror
realizare si punere în opera pot fi asigurate de catre fabricanti si
executanti în conditii de garantare a mentinerii în timp a
caracteristicilor respective, daca utilizarea si modul de punere în
opera sunt conforme cu cele precizate de solicitanti si cuprinse în
agrementul tehnic.
Prin produse pentru constructii se întelege produsele încorporate în
constructii (inclusiv instalatiile aferente acestora), dar nu si cele
încorporate în instalatii si echipamente tehnologice de productie.
Art. 5. Nu pot forma obiectul
unor agremente tehnice simple descrieri sau chiar documentatii tehnice
de conceptie proiecte ale unor produse, fara a fi însotite de rezultate
si dovezi obiective ale realizarii fizice, încercarii si experimentarii
lor, care sa demonstreze îndeplinirea cerintelor specificate.
Art. 6. Agrementele tehnice nu
implica nici o garantie din partea statului sau a organismelor care
le-au eliberat si nici nu âi absolva pe furnizori sau pe utilizatori de
responsabilitatile ce le revin conform reglementarilor aplicabile.
Art. 7. Produsele pentru care
s-au eliberat agremente tehnice sunt supuse si activitatii de
certificare de conformitate, conform reglementarilor în vigoare,
sistemul de certificare fiind precizat explicit în agrementul tehnic.
Art. 8. Agrementele tehnice se
acorda pe o perioada de valabilitate limitata, de regula pîna la 5 ani,
în functie de natura si de gradul de noutate al produselor respective,
în conformitate cu regulile de procedura stabilite.
Art. 9. Prevederile prezentului
regulament se aplica, dupa caz, tuturor agentilor economici care
fabrica, furnizeaza sau comercializeaza noi produse pentru constructii,
provenite din productia interna sau din import, precum si
investitorilor, proiectantilor, executantilor, proprietarilor si -
utilizatorilor constructiilor la care se prevede folosirea - produselor
respective.
Pentru recunoasterea, în tarile membre ale Uniunii Europene de Agrement
Tehnic în constructii, a agrementelor tehnice Românesti, acestea
trebuie sa fie eliberate în conditiile precizate de acest organism
european.
Art. 10. Definitiile
principalilor termeni utilizati în textul regulamentului sunt conforme
cu cele din Glosarul de termeni privind sistemul calitatii în
constructii.
CAPITOLUL II
Elemente principale de continut ale agrementului tehnic
Art. 11. La elaborarea agrementelor tehnice se au în vedere urmatoarele
obiective principale:fundamentarea agrementului tehnic prin: analizarea
documentelor de
referinta ale produselor, sub aspectul definirii caracteristicilor
acestora, precum si al stabilirii modului si a conditiilor de utilizare
necesare satisfacerii cerintelor pentru domeniul prevazut: aprecierea, pe
baza cunoasterii
stiintifice si practice examinari, calcule, experimentari de laborator
si in situ a aptitudinii la utilizare si a durabilitatii produselor
respective.
furnizarea, prin documentele agrementului
tehnic, a unei opinii autorizate si a unor informatii pertinente si
corecte asupra modului de fabricare, de punere în opera si de
utilizare, precum si asupra comportarii previzibile în exploatare a
noilor produse folosite la constructiile realizate cu acestea, care sa
permita persoanelor juridice si persoanelor fizice implicate sa ia
decizii si sa-si asume responsabilitati în deplina cunostinta de cauza,
pentru alegerea si utilizarea produselor respective;
evaluarea fabricantilor în ceea ce
priveste dotarea, experienta acestora si organizarea controlului pe
fluxul de fabricatie, ca premise pentru garantarea calitatii si
constantei caracteristicilor cerute pentru produsele livrate;
asigurarea obiectivitatii si
neutralitatii în acordarea agrementului tehnic, printr-o apreciere
echilibrata, tinîndu-se seama de interesele tuturor partilor implicate;
promovarea progresului tehnic în
constructii, în conditiile respectarii cerintelor de performanta pentru
constructiile în care se folosesc produsele ce formeaza obiectul
agrementului tehnic.
Art. 12. Documentele agrementului tehnic sunt:Agrementul tehnic
propriu-zis, care cuprinde trei parti: definirea succinta a produsului
descriere si identificare;
agrementul
tehnic domeniile de utilizare acceptate; aprecieri asupra produsului;
conditii privind conceptia, fabricarea si punerea în opera; conditii
privind asigurarea calitatii; concluzii, durata de valabilitate; remarci
complementare ale grupei specializate.
Dosarul tehnic, care cuprinde: documentatia de referinta privind produsul,
inclusiv piese desenate, întocmita de solicitant si verificata de
elaborator;
documentele
privind rezultatele activitatilor de apreciere a produsului: buletine
de încercari, rapoarte privind experimentarile; documente privind
evaluarea unitatii producatoare, daca este cazul;
extrase din procesul-verbal al sedintei de deliberare a grupei specializate.
Anexe, dupa caz.
Art. 13. La elaborarea
agrementelor tehnice se va avea în vedere modul în care fabricarea si
punerea în opera a produselor respective conditioneaza calitatea
lucrarilor, astfel:daca un produs este fabricat în mai multe unitati
de productie ale aceleiasi firme, se elibereaza un singur agrement
tehnic acelei firme, ca titular, urmînd ca gradul de extindere a
evaluarii prevazute la art. 11 lit. c) sa fie stabilit de grupa
specializata, dupa caz;
daca punerea în opera a produsului sau
conditiile legate de o anumita lucrare conditioneaza calitatea
lucrarilor si, deci, trebuie sa faca obiectul agrementului tehnic,
titulari vor fi atât fabricantul sau furnizorul âmputernicit de acesta,
cât si executantul, cu precizarea lucrarii la care se utilizeaza
produsul, daca este cazul, fiind necesara extinderea agrementului
tehnic pentru un alt executant sau, dupa caz, pentru o alta lucrare;
daca punerea în opera a produsului se
face cu mijloace traditionale, care nu fac obiectul agrementului
tehnic, executantul nu este implicat în agrementul tehnic, titularul
avînd libertatea de a impune conditii acestuia.
CAPITOLUL III
Elemente metodologice si de organizare privind agrementul tehnic în
constructii
Art. 14. Activitatea privind
agrementul tehnic în constructii este condusa de Comisia de agrement
tehnic în constructii, înfiintata pe baza prevederilor prezentului
regulament, si se desfasoara în cadrul grupelor specializate ale
acestei comisii si al organismelor de agrement tehnic, atestate în
acest scop.
Art. 15. Activitatea privind
agrementul tehnic în constructii se desfasoara în conformitate cu
prevederile prezentului regulament si ale documentelor interne
specifice privind:organizarea si functionarea Comisiei de agrement tehnic
în constructii si a grupelor specializate;
instrumentarea solicitarilor de agrement
tehnic si procedurile de elaborare si acordare a agrementelor tehnice
sau de schimbare a statutului acestora;
atestarea organismelor de agrement tehnic si a grupelor specializate.
Art. 16. Comisia de agrement
tehnic în constructii este alcatuita din reprezentanti ai tuturor
partilor interesate, avînd componenta, numarul si modul de reprezentare
stabilite în anexa la prezentul regulament.
Art. 17. Grupele specializate,
înfiintate prin decizia Comisiei de agrement tehnic în constructii, ca
formatiuni ale acesteia, se organizeaza pe domenii de specialitate
corespunzatoare unor familii de produse.
Grupele specializate sunt alcatuite din specialisti din domeniul de
specialitate aferent. Aceste grupe functioneaza pe lînga organismele de
agrement tehnic, care sunt unitati de cercetare-proiectare sau alte
unitati cu profil similar, atestate de Comisia de agrement tehnic în
constructii, pentru domeniile de specialitate corespunzatoare
profilului grupelor specializate respective.
Art. 18. Grupele specializate
realizeaza activitatile legate de elaborarea agrementelor tehnice
conform prevederilor mentionate la art. 11, precum si supravegherea
privind mentinerea calitatii produselor respective si urmarirea
comportarii în exploatare a acestora.
Art. 19. Agrementele tehnice se
elaboreaza pe baza procedurilor si a ghidurilor pentru agremente
tehnice, avizate de grupele specializate, pe domenii, si aprobate de
Comisia de agrement tehnic în constructii.
Ghidurile pentru agremente tehnice si alte documente normative în
domeniu, elaborate în cadrul Uniunii Europene, vor putea fi folosite
numai cu conditia adaptarii la situatiile specifice din România, mai
ales în ceea ce priveste protectia antiseismica si conditiile climatice.
Art. 20. Încercarile necesare
pentru elaborarea agrementelor tehnice se stabilesc de grupele
specializate care instrumenteaza solicitarile de agrement tehnic si se
efectueaza în laboratoare autorizate sau acreditate conform
prevederilor legale.
În unele cazuri justificate, aprecierea aptitudinii pentru utilizare
poate fi conditionata de realizarea prealabila a unei lucrari
experimentale, în conditiile stabilite de grupa specializata si
precizate în avizul tehnic de experimentare elaborat de aceasta.
Art. 21. Grupa specializata
poate efectua, dupa caz, inspectii la producator, cu acordul acestuia,
pentru a - constata conditiile de fabricatie a produselor care fac
obiectul solicitarii de agrement tehnic.
Art. 22. Dupa acordarea agrementelor tehnice, în perioada de valabilitate,
în statutul acestora pot interveni urmatoarele schimbari:prelungirea
valabilitatii, care trebuie ceruta de detinator cu cel putin 3 luni
înainte de expirarea perioadei de valabilitate;
revizuirea agrementului tehnic, la
initiativa detinatorului ca urmare a modificarilor aduse produsului,
tehnologiei de fabricatie sau domeniului de utilizare sau a grupei
specializate care l-a elaborat ca urmare a constatarii unor
neconformitati;
extinderea agrementului tehnic, care
reprezinta nominalizarea si a unui alt titular sau a altui domeniu, cu
acordul titularului, pentru un produs pentru care s-a elaborat un
agrement tehnic;
suspendarea agrementului tehnic, la
initiativa grupei specializate sau la propunerea altor factori
implicati, cu avizul grupei specializate si cu aprobarea Comisiei de
agrement tehnic în constructii, în cazul în care se constata
nerespectarea caracteristicilor, a conditiilor de fabricatie si de
utilizare sau comportarea necorespunzatoare în exploatare a produselor.
Suspendarea se notifica în scris detinatorului, care poate supune
Comisiei de agrement tehnic în constructii, dupa eliminarea cauzelor de
suspendare, într-un interval de timp rezonabil, o cerere de reexaminare
a cazului, care sa conduca la revizuirea agrementului tehnic respectiv;
retragerea agrementului tehnic, la
initiativa grupei specializate, în cazul în care, cu ocazia revizuirii
sau re- examinarii dupa suspendare, se constata situatii care conduc la
aceasta decizie. Retragerea se supune aprobarii Comisiei de agrement
tehnic în constructii.
Lucrarile la care s-au utilizat produse avînd
agrementul tehnic suspendat sau retras ulterior punerii în opera vor fi
analizate de proiectant, care va decide mentinerea lor sau schimbarea
solutiei.
Art. 23. Detinatorul
agrementului tehnic si grupa specializata care l-a elaborat vor urmari
comportarea în exploatare a produsului respectiv pentru a putea
fundamenta propunerea de a reglementa ca traditional produsul în cauza
sau de a prelungi ori de a schimba statutul acelui agrement tehnic.
CAPITOLUL IV
Obligatii si raspunderi
Art. 24. Comisia de agrement tehnic în constructii are urmatoarele
atributii si obligatii:înfiintarea grupelor specializate si atestarea
organismelor de agrement tehnic;
stabilirea strategiei generale privind agrementul tehnic în constructii;
elaborarea si aprobarea documentelor
interne specifice, prevazute la art. 15, si publicarea celor privind
instrumentarea solicitarilor de agrement tehnic;
aprobarea ghidurilor pentru agremente tehnice, în urma avizarii acestora
în grupele specializate pe domenii;
asigurarea colaborarii cu Institutul Român
de Standardizare pe linia elaborarii standardelor pentru produsele
confirmate sub aspectul aptitudinii la utilizare în perioada de
valabilitate a agrementelor tehnice;
evaluarea periodica a activitatii în
raport cu strategia stabilita si cu evolutia pe plan european si luarea
de masuri în consecinta;
pastrarea secretului profesional asupra informatiilor legate de
agrementele tehnice;
publicarea listei grupelor specializate, a
organismelor de agrement tehnic, a agrementelor tehnice, precum si a
documentelor prevazute la lit. b) si d);
reprezentarea nationala în relatiile cu organisme de profil din strainatate.
Art. 25. Cheltuielile privind
exercitarea atributiilor Comisiei de agrement tehnic în constructii se
suporta, - conform prevederilor art. 40 din Legea nr. 10/1995, din -
fondurile pentru controlul statului.
Art. 26. Fabricantii si
furnizorii, âmputerniciti de acestia, de produse care intra sub
incidenta acestui regulament, au urmatoarele obligatii si raspunderi:sa
solicite Comisiei de agrement tehnic în
constructii elaborarea agrementului tehnic pentru produse noi, în
conditiile prezentului regulament;
sa furnizeze grupelor specializate care
elaboreaza agrementele tehnice toate datele si informatiile necesare
privind produsele respective;
sa faciliteze si sa asigure grupelor
specializate si organismelor de agrement tehnic conditiile pentru
desfasurarea tuturor activitatilor necesare în elaborarea agrementului
tehnic, între care: examinarea si evaluarea
unitatilor de productie sub aspectul dotarii, al stapînirii proceselor
de fabricatie, precum si al asigurarii calitatii produselor; efectuarea
verificarilor si încercarilor sau, dupa caz, a lucrarilor experimentale,
conform prevederilor art. 20;
efectuarea urmaririi comportarii în exploatare pe durata de valabilitate;
sa raspunda solidar cu executantii lucrarilor,
conform legii, pentru viciile ascunse cauzate de calitatea
necorespunzatoare a produselor furnizate, puse în lucrare, cu
respectarea conditiilor stabilite de fabricanti sau furnizori;
sa suporte cheltuielile generate de elaborarea agrementelor tehnice, în
conformitate cu prevederile legale.
Art. 27. Investitorii,
proiectantii, executantii de lucrari de constructii, proprietarii si
utilizatorii au, dupa caz, obligatia de a prevedea în proiecte si de a
utiliza produsele care intra sub incidenta prezentului regulament,
numai daca acestea au agremente tehnice valabile si în conformitate cu
prevederile din acestea.
Art. 28. Organismele de agrement tehnic atestate au urmatoarele obligatii
si raspunderi:sa îndeplineasca în permanenta criteriile
organizatorice, tehnice si deontologice pe baza carora au fost
atestate, în conformitate cu documentele si cu procedurile aplicabile;
sa asigure functionarea grupelor
specializate si sa realizeze activitatile legate de elaborarea
agrementelor tehnice si de urmarire a comportarii produselor în
exploatare, pe baza de contracte încheiate cu solicitantii acestora.
Art. 29. Grupele specializate au urmatoarele obligatii si raspunderi:sa
îndeplineasca în permanenta criteriile organizatorice, tehnice si
deontologice avute în vedere la înfiintare;
sa asigure colaborarea specialistilor sau
a unor unitati specializate pentru rezolvarea competenta a
activitatilor de elaborare a agrementelor tehnice;
sa participe la actiunile de evaluare privind produsele pentru care au
elaborat agremente tehnice.
CAPITOLUL V
Dispozitii finale
Art. 30. Urmarirea aplicarii si
controlul respectarii prevederilor prezentului regulament la
fabricantii si furnizorii mentionati la art. 26 se efectueaza de catre
Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, prin
Inspectia de stat în constructii, lucrari publice, urbanism si
amenajarea teritoriului.
Art. 31. Nerespectarea
prevederilor prezentului regulament atrage raspunderi si sanctiuni
contraventionale sau penale, dupa caz, conform legilor în vigoare.
Art. 32. Agrementul tehnic nu
acorda titularului dreptul exclusiv de producere ori de comercializare
a produsului pentru care a fost eliberat.
Art. 33. Referirea la un
agrement tehnic în corespondenta comerciala, în anunturi publicitare
sau în contracte va mentiona numarul si data aprobarii lui.
Reproducerea agrementului tehnic nu se va face decât integral.
ANEXA la regulament
COMPONENTA Comisiei de agrement tehnic în constructii
Comisia de agrement tehnic în constructii se compune din:presedinte;
vicepresedinte;
secretar;
membri: 2 reprezentanti ai Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii
Teritoriului;
2 reprezentanti ai Ministerului Industriei si Comertului;
2 reprezentanti ai Ministerului Transporturilor;
1 reprezentant al Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului;
1 reprezentant al Ministerului Cercetarii si Tehnologiei;
1 reprezentant al Institutului Român de Standardizare;
1 reprezentant al Oficiului pentru Protectia Consumatorilor;
1 reprezentant al Inspectoratului general al corpului pompierilor militari;
1 reprezentant al Institutului de igiena;
1 reprezentant al Universitatii tehnice de constructii Bucuresti;
7 reprezentanti ai organismelor de agrement tehnic atestate;
2 reprezentanti ai asociatiilor patronale si profesionale în constructii;
6 reprezentanti ai producatorilor de materiale de constructii,
executantilor si ai proiectantilor de constructii.
Presedintele, vicepresedintele, secretarul si
membrii comisiei sunt numiti prin ordin al ministrului lucrarilor
publice si amenajarii teritoriului, pe baza propunerilor primite din
partea ministerelor si a celorlalte organisme reprezentate.
Secretariatul Comisiei de agrement tehnic în constructii este asigurat
de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.
ANEXA Nr. 6
REGULAMENT privind autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si
încercari în constructii
CAPITOLUL I
Prevederi generale
Art. 1. Autorizarea si
acreditarea laboratoarelor de încercari în constructii reprezinta
componenta sistemului calitatii în constructii, prin care li se
recunoaste oficial acestor laboratoare competenta tehnica si li se da
dreptul de a emite documente valabile si recunoscute potrivit
domeniilor si competentelor legale stabilite.
Art. 2. Prezentul
regulament stabileste cadrul normativ general privind autorizarea si
acreditarea laboratoarelor de încercari în constructii.
În contextul prezentului regulament, prin încercari se întelege si
analizele sau alte activitati specifice ale laboratoarelor, care
constituie domeniul definit explicit la autorizare sau la acreditare.
Art. 3. Laboratoarele
de încercari în constructii, autorizate, au competenta, în domeniile
autorizate, pentru încercari în vederea controlului si atestarii
calitatii în constructii, astfel:laboratoarele de gradul I au competenta
atât pentru controlul interior, cât si pentru controlul exterior de
secunda parte sau terta parte , precum si pentru activitati necesare
pentru expertizarea tehnica a constructiilor, urmarirea comportarii în
exploatare;
laboratoarele de gradul
II au competenta pentru controlul interior, pentru controlul exterior
de secunda parte si, în anumite conditii precizate explicit în
autorizare, pentru controlul exterior de terta parte;
laboratoarele de gradul III au competenta numai pentru controlul interior.
Art. 4. Laboratoarele de încercari în constructii, acreditate, au, pentru
domeniile acreditarii, urmatoarele competente:de a efectua încercari
pentru scopuri de reglementare, spre exemplu: agremente tehnice,
certificarea de conformitate;
de a efectua activitati
de secunda parte sau terta parte pentru controlul si atestarea
calitatii în constructii, pentru expertizari tehnice.
Acreditarea laboratoarelor de încercari în
constructii le asigura acestora recunoasterea de catre organismele
nationale din alte tari sau internationale, potrivit relatiilor de
reciprocitate stabilite.
Art. 5. Documentele emise de laboratoarele de încercari în constructii
sunt valabile numai în conditiile în care:laboratoarele emitente sunt
autorizate sau acreditate si autorizarea sau acreditarea este valabila;
documentele sunt emise pentru domeniile prevazute la autorizare sau
acreditare.
Referirea la aceste documente se face potrivit competentelor stabilite.
Art. 6. Termenii
specifici utilizati în prezentul regulament sunt definiti în Glosarul
de termeni privind sistemul calitatii în constructii.
CAPITOLUL II
Elemente principale de continut privind autorizarea si acreditarea
laboratoarelor de încercari în constructii
Art. 7. Autorizarea laboratoarelor de încercari în constructii, conform
prezentului regulament, are urmatoarele obiective principale:instituirea
sistemului national de autorizare a laboratoarelor de încercari în
constructii, prin care: se adopta criterii si proceduri de evaluare
unitare;
se stabilesc competentele legale;
se evalueaza, periodic, activitatea laboratoarelor si rezultatele acesteia.
asigurarea competentelor tehnice
necesare, la toate nivelurile, pentru controlul si atestarea calitatii
la executarea constructiilor, urmarirea comportarii în timp,
expertizare, precum si în alte cazuri.
Art. 8. Acreditarea
laboratoarelor de încercari reprezinta recunoasterea oficiala a
competentei acestora de a efectua anumite încercari sau tipuri de
încercari printr-un sistem de acreditare care are propriile sale reguli
de procedura si conducere pentru efectuarea acreditarii.
Acreditarea se face pe baza criteriilor de acreditare, care trebuie sa fie
cel putin cele prezentate în Standardul SR EN 45001.
Art. 9. Autorizarea si acreditarea au în vedere urmatoarele elemente
principale privind laboratoarele de încercari în constructii:organizarea
si statutul juridic;
impartialitatea, independenta si integritatea;
CAPITOLUL III
Organizarea activitatii de autorizare si acreditare a laboratoarelor de
încercari în constructii
Autorizarea laboratoarelor de încercari în constructii
Art. 10. Autorizarea laboratoarelor de
încercari în constructii se face, la solicitarea acestora, de catre
Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, prin
Inspectia de stat în constructii, lucrari publice, urbanism si
amenajarea teritoriului, care constituie în acest scop:Comisia centrala de
autorizare, care autorizeaza laboratoare de gradul I;
Comisii judetene de autorizare, care autorizeaza laboratoare de gradul II
si de gradul III.
Art. 11. Componenta
comisiei centrale si a comisiilor judetene de autorizare a
laboratoarelor de încercari în constructii este prevazuta în
documentele privind organizarea si modul de activitate ale comisiilor
de autorizare.
Art. 12. Membrii comisiilor de autorizare se numesc pe o perioada de 4
ani, dupa cum urmeaza:prin ordin al ministrului lucrarilor publice si
amenajarii teritoriului, pentru Comisia centrala de autorizare;
prin dispozitii ale
Inspectiei de stat în constructii, lucrari publice, urbanism si
amenajarea teritoriului, pentru comisiile judetene de autorizare.
Art. 13. Organizarea si functionarea sistemului national de autorizare a
laboratoarelor de încercari în constructii are la baza:documentele privind
organizarea si modul de activitate ale comisiilor de autorizare;
documentele privind
criteriile avute în vedere pentru autorizare, procedurile de
autorizare, precum si pe cele privind supravegherea si statutul
autorizarii: acordare, mentinere, suspendare, anulare, inclusiv
controlul documentelor întocmite si al înregistrarilor privind aceste
activitati;
documentele privind
atestarea si modul de lucru ale auditorilor, pentru evaluarea
laboratoarelor de încercari în constructii în vederea autorizarii.
Art. 14. Autorizarea laboratoarelor de încercari în constructii cuprinde,
în principal, urmatoarele activitati:cererea pentru autorizare, înaintata
de
laboratorul de încercari catre comisie, potrivit gradului solicitat, în
care se precizeaza domeniul clar definit;
analizarea de catre
comisie a informatiilor privind laboratorul solicitant, furnizate de
acesta prin completarea unui chestionar de informare si autoevaluare;
evaluarea la fata locului, de catre auditori atestati, numiti de comisie
si acceptati de laboratorul solicitant;
analizarea documentatiei
pentru evaluare cerere, chestionar de informare si autoevaluare,
informatii culese în timpul evaluarii, raportul asupra rezultatului
evaluarii si stabilirea concluziilor cu privire la satisfacerea
criteriilor de autorizare de catre laboratorul solicitant;
formularea si eliberarea deciziei de autorizare sau de respingere;
supravegherea
laboratoarelor autorizate prin reevaluare la intervale specificate si
mentinerea sau modificarea, dupa caz, a statutului autorizarii
suspendare, anulare.
Art. 15. Autorizarea laboratoarelor de încercari în constructii poate fi
limitata în timp si poate fi însotita de anumite conditii.
Art. 16. Laboratoarele
solicitante au dreptul de a fi audiate înainte de luarea unei decizii
privind respingerea sau modificarea statutului autorizarii.
Eventualele litigii se rezolva, definitiv, de catre Comisia centrala de
autorizare.
Art. 17. Documentele
privind organizarea si functionarea sistemului national de autorizare a
laboratoarelor de încercari în constructii, prevazute la art. 13, se
elaboreaza de catre Inspectia de stat în constructii, lucrari publice,
urbanism si amenajarea teritoriului si se aproba prin ordin al
ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului.
Acreditarea laboratoarelor de încercari în constructii
Art. 18. Acreditarea laboratoarelor de
încercari în constructii se face, la solicitarea acestora, de catre
organisme de acreditare recunoscute, conform metodei si procedurilor de
evaluare si acreditare ale acestora, pe baza standardelor SR EN 45001;
SR EN 45002; SR EN ISO seria 9000 si a celorlalte reglementari
aplicabile.
Art. 19. Laboratoarele
de încercari în constructii, acreditate, vor transmite Comisiei
centrale de autorizare o copie de pe documentul de acreditare,
înstiintînd-o si despre toate modificarile intervenite în statutul
acestei acreditari.
CAPITOLUL IV
Obligatii si raspunderi
Art. 20. Inspectia de stat în constructii, lucrari publice, urbanism si
amenajarea teritoriului are urmatoarele atributii si raspunderi:sa
organizeze sistemul national de autorizare a laboratoarelor de încercari
în constructii prin: înfiintarea comisiilor de autorizare, conform
prevederilor art. 1012;
elaborarea si aprobarea documentelor de organizare si functionare a
sistemului, prevazute la art. 13;
sa asigure functionarea sistemului si sa âl evalueze periodic;
sa asigure evidenta, prin Comisia centrala de autorizare, si sa publice
periodic: lista auditorilor recunoscuti;
lista laboratoarelor autorizate si a celor acreditate, inclusiv
modificarile intervenite în statutul acestora;
informatii privind criteriile de autorizare, procedurile, taxele,
tarifele si altele din domeniul activitatii de autorizare.
sa asigure relatiile cu organismele de
acreditare si cu alte institutii si organizatii din domeniu: Institutul
Român de Standardizare, asociatii profesionale.
Art. 21. Comisia
centrala si comisiile judetene de autorizare a laboratoarelor de
încercari în constructii au urmatoarele obligatii si raspunderi:sa
respecte prevederile documentelor de organizare si functionare, precum si
celelalte reglementari legale aplicabile;
sa asigure atât prin personalul propriu, cât si prin auditorii atestati cu
care colaboreaza:
impartialitatea deciziilor luate si respectarea criteriilor deontologice;
confidentialitatea datelor prezentate de laboratoarele de încercari în
constructii si a constatarilor proprii;
sa puna la dispozitie laboratoarelor solicitante, contra cost,
documentatia privind criteriile si procedurile de autorizare;
sa asigure comunicarea cu
laboratoarele de încercari atât în perioada de evaluare, cât si în cea
de supraveghere, cu privire la deciziile luate privind autorizarea;
sa participe la evaluarea sistemului de autorizare a laboratoarelor de
încercari în constructii.
Art. 22. Laboratoarele de încercari în constructii au urmatoarele
obligatii si raspunderi, înainte de autorizare sau de acreditare:sa se
informeze asupra criteriilor stabilite prin autorizare si acreditare si sa
asigure îndeplinirea lor;
sa faca demersurile necesare pentru autorizare sau acreditare, dupa caz;
sa furnizeze toate datele si informatiile cerute pentru autorizare sau
acreditare;
sa faciliteze si sa
asigure conditiile necesare pentru evaluarea la fata locului, de catre
auditori âmputerniciti, acceptati, conform procedurilor cunoscute;
sa achite, la termenele
stabilite, taxele pentru cerere, evaluare si pentru alte servicii
legate de autorizare sau de acreditare;
sa implementeze, dupa caz, sistemul de asigurare a calitatii si sa aplice
prevederile acestuia.
Art. 23. Laboratoarele de încercari în constructii au urmatoarele
obligatii si raspunderi, dupa autorizare sau acreditare:sa se conformeze
permanent conditiilor avute în vedere la autorizare sau la acreditare;
sa asigure conditiile necesare desfasurarii activitatilor de supraveghere;
sa declare ca sunt
autorizate sau acreditate numai pentru serviciile de încercare pentru
care li s-a acordat autorizarea sau acreditarea;
sa nu foloseasca
autorizarea sau acreditarea într-un asemenea mod, încât sa compromita
reputatia organismelor care acorda autorizarea sau acreditarea;
sa nu mai faca uz de autorizare sau acreditare la încetarea sau
suspendarea acesteia si sa înstiinteze clientii despre aceasta;
sa informeze imediat
organismele care au acordat autorizarea sau acreditarea, asupra
oricaror schimbari survenite fata de conditiile avute în vedere la
acordarea autorizarii sau a acreditarii;
sa stabileasca cu clientii limitele de utilizare a documentelor emise,
avînd în vedere urmatoarele puncte de vedere: aceste
documente nu constituie sau nu implica, prin ele însele, o aprobare a
produsului de catre organismul care acorda autorizarea sau acreditarea
sau de catre oricare alt organism; aceste documente nu
vor fi utilizate, în totalitate sau partial, în scopuri de promovare
sau publicitate, si nu vor fi reproduse partial, fara acordul
laboratoarelor sau, dupa caz, al organismelor care acorda autorizarea
sau acreditarea.
Art. 24. Persoanele
juridice si fizice implicate în activitatea de constructii investitori,
proprietari, utilizatori, proiectanti, experti, furnizori, executanti ,
precum si organismele de inspectie si control au obligatia de a lua în
considerare numai documentele emise de laboratoarele de încercari în
constructii, autorizate sau acreditate.
CAPITOLUL V
Dispozitii finale
Art. 25. Controlul
respectarii prevederilor prezentului regulament se face de catre
Inspectia de stat în constructii, lucrari publice, urbanism si
amenajarea teritoriului.
Art. 26. Încalcarea
prevederilor prezentului regulament atrage raspunderi si sanctiuni
contraventionale sau penale, dupa caz, conform legilor în vigoare.
Art. 27. Cheltuielile ocazionate de autorizare si acreditare sunt
suportate de laboratoarele de încercari în constructii solicitante.
ANEXA Nr. 7
REGULAMENT privind certificarea de conformitate a calitatii produselor
folosite în constructii
CAPITOLUL I
Prevederi generale
Art. 1. Certificarea de conformitate a
calitatii produselor folosite în constructii constituie o componenta a
sistemului calitatii în acest domeniu, prin care se demonstreaza ca
produsele respective prezinta caracteristici de calitate controlate,
conforme cu documentele de referinta, si care permite aprecierea
aptitudinii la utilizare si garanteaza, cu o probabilitate acceptabila,
ca prin folosirea acestor produse se pot realiza cerintele prescrise
pentru constructiile respective.
Art. 2. Certificarea de
conformitate a calitatii constituie o conditie obligatorie pentru
furnizarea si utilizarea produselor pentru constructii, destinate
urmatoarelor categorii de constructii sau lucrari:constructiile din
categoria de importanta
exceptionala sau deosebita, definite conform Regulamentului privind
stabilirea categoriei de importanta a constructiilor;
lucrari publice finantate din bugetul de stat sau din bugetele
administratiilor locale si din credite garantate de stat;
lucrari la care
utilizarea acestor produse conditioneaza realizarea cerintelor
esentiale, indiferent de categoria de importanta a acestora, de
provenienta fondurilor de investitii aferente sau de natura
proprietatii asupra constructiilor respective.
În cazurile prevazute la alin. 1 se interzice folosirea produselor fara
certificarea de conformitate a calitatii acestora.
Art. 3. Prezentul
regulament stabileste cadrul normativ general, principalele elemente de
continut, metodologice si de organizare, ale actiunii de certificare de
conformitate a calitatii produselor folosite în constructii.
Art. 4. Prevederile
prezentului regulament se aplica tuturor agentilor economici care
fabrica sau furnizeaza produse pentru constructii, materiale si
elemente de constructii, instalatii si echipamente, provenite din
productia interna sau din import, precum si investitorilor,
proiectantilor, - executantilor, proprietarilor si utilizatorilor
constructiilor la care se prevede folosirea produselor respective.
Prevederile prezentului regulament se refera la toate produsele
identificate prin documente, atât la cele traditionale, care fac
obiectul unor standarde sau specificatii tehnice, cât si la cele noi,
utilizate pe baza unor agremente tehnice, folosite la lucrarile de
constructii noi, precum si în timpul perioadei de exploatare a
constructiilor existente, care fac parte din categoriile mentionate la
art. 2, pentru lucrari de interventie reparatii, consolidari,
modernizari.
Art. 5. Termenii
specifici utilizati în prezentul regulament sunt definiti în Glosarul
de termeni privind sistemul calitatii în constructii.
CAPITOLUL II
Elemente principale, de continut, ale certificarii de conformitate a
calitatii produselor folosite în constructii
Art. 6. Certificarea de
conformitate a calitatii produselor folosite în constructii se aplica
prin doua sisteme principale de certificare:certificarea de conformitate a
calitatii produselor de catre un organism de certificare acreditat;
declaratia de
conformitate a calitatii produselor, data de furnizor fie pe baza
controlului/încercarilor efectuate de un organism de certificare sau de
un laborator de încercari, acreditate, fie pe proprie raspundere.
Detalierea privind alegerea si aplicarea
sistemelor, sub aspectul metodelor de control, la diferite categorii de
produse sunt specificate în norme metodologice aprobate de Ministerul
Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului. Aceste norme
metodologice tin seama de prevederile prezentului regulament, de
standardele SR EN 45011 si SR EN 45014 si iau în considerare:importanta
rolului produselor în realizarea
cerintelor esentiale, mai ales a celor care au legatura cu siguranta
rezistenta si stabilitatea, siguranta la foc si în exploatare,
sanatatea oamenilor si protectia mediului;
natura produselor;
incidenta pe care
variabilitatea caracteristicilor produselor o poate avea asupra
capacitatii acestora de a îndeplini functiile pentru care sunt
destinate;
probabilitatea aparitiei defectelor la fabricarea produselor.
Art. 7. Certificarea de conformitate a calitatii produselor folosite în
constructii cuprinde urmatoarele elemente principale:identificarea si
analizarea produselor
supuse certificarii, sub aspectul definirii lor complete în ceea ce
priveste structura, compozitia, forma, alcatuirea si toate
caracteristicile de calitate exprimate, pe cât posibil, în termeni de
performanta, în raport cu prevederile din documentele de referinta
standarde, proiecte-tip, agremente tehnice sau specificatii tehnice
invocate de producator;
examinarea si evaluarea
agentului economic producator sau furnizor, în ceea ce priveste dotarea
si experienta acestuia, ca premise pentru garantarea calitatii si a
constantei caracteristicilor cerute pentru produsele livrate, precum si
în ceea ce priveste implementarea sistemului propriu de conducere si de
asigurare a calitatii;
efectuarea activitatilor
aferente metodelor de control al conformitatii din cadrul sistemului de
certificare stabilit inspectii, încercari, supraveghere;
confirmarea modului, a
conditiilor si a domeniului de folosire, prevazute în documentele de
referinta ale produselor certificate, pentru a se putea face aprecierea
aptitudinii de utilizare în constructii a acestor produse;
elaborarea documentelor de certificare, corespunzatoare sistemului de
certificare adoptat.
Art. 8. Sistemele de
certificare de conformitate a calitatii produselor folosite în
constructii, aplicate de organismele de certificare acreditate, pe baza
prevederilor prezentului regulament, confera producatorilor sau
furnizorilor acestor produse dreptul de a aplica o marca de
conformitate.
Marca de conformitate, aplicata de producator sau de furnizor, atesta
ca produsele respective sunt conforme cu specificatiile tehnice din
documentele de referinta sau din alte documente aplicabile si ca sunt
apte pentru utilizare în constructii, prezentînd caracteristici care
fac ca lucrarile la care sunt folosite sa satisfaca cerintele prevazute
de lege.
Dreptul de utilizare a marcii de conformitate se acorda numai de catre
un organism de certificare acreditat, în conditiile stabilite printr-un
regulament de utilizare a marcii de conformitate respective.
Art. 9. Pentru
categoriile de produse care au o slaba incidenta asupra realizarii
cerintelor esentiale în constructii si care sunt utilizate la
constructii de importanta normala sau redusa, definite conform
Regulamentului pentru stabilirea categoriei de importanta a
constructiilor, se vor adopta un sistem si metode mai simple de
certificare, specificate în normele metodologice.
CAPITOLUL III
Organizarea actiunii de certificare de conformitate a calitatii produselor
folosite în constructii
Art. 10. Actiunea de
certificare de conformitate a calitatii produselor folosite în
constructii cuprinde, în totalitate sau în parte, în functie de
sistemul si metodele aplicabile produselor respective, urmatoarele
activitati:activitati pregatitoare privind solicitarea
certificarii si furnizarea tuturor documentelor, datelor si
informatiilor necesare, referitoare la agentii economici producatori si
la produsele respective; stabilirea sistemului de certificare adecvat
si a metodelor de control aferente, în functie de natura si destinatia
produselor; stabilirea programului actiunii de certificare si
perfectare a contractelor aferente;
desfasurarea procesului
de certificare, pe faze, conform sistemului de certificare adoptat;
evaluarea produselor pe baza de încercari initiale; auditul
documentatiei prezentate de producator si auditul la fata locului,
pentru controlul proceselor de fabricatie; acordarea certificarii;
audituri de supraveghere.
Art. 11. Toate aceste
actiuni si activitati se efectueaza în conformitate cu prevederile
normelor metodologice si pe baza de proceduri tehnice specifice ale
organismului de certificare.
Art. 12. Rezultatele
actiunii de certificare de conformitate a calitatii produselor folosite
în constructii se consemneaza în documentele corespunzatoare sistemelor
de certificare adoptate: certificate de conformitate sau declaratii de
conformitate.
Art. 13. Organismele de
certificare, care efectueaza certificarea de conformitate a calitatii
produselor folosite în constructii, trebuie sa îndeplineasca criteriile
generale specificate în standardul SR EN 45011 si sa fie acreditate în
conformitate cu reglementarile generale de acreditare a organismelor de
certificare.
Art. 14. Organismele de
certificare pot efectua, pe baza de contract, toate activitatile
aferente certificarii propriu-zise, precum si încercarile, auditurile
si inspectiile necesare sau pot solicita efectuarea, prin
subcontractare, a unora dintre aceste activitati, în numele lor, de
catre alte organisme acreditate, în conditiile respectarii prevederilor
din SR EN 45011 si în conformitate cu prevederile normelor
metodologice.
CAPITOLUL IV
Obligatii si raspunderi
Art. 15. Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului are
urmatoarele atributii si obligatii:elaborarea, aprobarea si publicarea
normelor metodologice privind sistemele de certificare de conformitate
a produselor pentru constructii, conform prevederilor de la art. 6 din
prezentul regulament, precum si a unui ghid tehnic explicativ pentru
uzul celor interesati producatori, furnizori, investitori, proiectanti,
proprietari, utilizatori;
publicarea si
actualizarea periodica a listelor organismelor de certificare a
calitatii produselor folosite în constructii, acreditate, si a celor
carora li s-a retras acreditarea;
analizarea periodica,
prin Inspectia de stat în constructii, lucrari publice, urbanism si
amenajarea teritoriului, a situatiei produselor care s-au utilizat pe
baza declaratiei de conformitate, sub aspectul calitatii acestora.
Art. 16. Furnizorii de
produse folosite în constructii materiale, elemente si echipamente de
constructii si instalatii au urmatoarele obligatii si raspunderi:sa
solicite organismelor de certificare
acreditate efectuarea certificarii de conformitate pentru produsele
folosite în constructii, fabricate sau livrate, care intra sub
incidenta prevederilor prezentului regulament, pe baza de contract;
sa furnizeze
organismelor de certificare acreditate toate datele si informatiile
necesare privitoare la unitatile producatoare si la produsele pentru
care au solicitat certificarea de conformitate: date de identificare,
descriere, caracteristici, domenii si conditii de utilizare, date
privind controale si încercari efectuate;
sa faciliteze si sa
asigure organismelor de certificare acreditate conditiile necesare
pentru desfasurarea tuturor activitatilor legate de actiunea de
certificare de conformitate a calitatii produselor folosite în
constructii, si anume: examinarea
si evaluarea unitatii producatoare, sub aspectul dotarii, al
experientei, al stapînirii proceselor de fabricatie, controalelor si
încercarilor privind calitatea produselor, precum si al existentei
sistemului propriu de conducere si de asigurare a calitatii; identificarea
produselor supuse certificarii de conformitate, sub aspectul
caracteristicilor de performanta;
efecutarea
operatiunilor de control, verificare, încercare si supraveghere în
timp, aferente proceselor de fabricatie si calitatii produselor supuse
certificarii de conformitate;
sa efectueze toate operatiunile de
control si încercare a produselor supuse certificarii de conformitate,
ce le revin conform sistemelor de certificare adoptate;
sa emita declaratia de
conformitate pentru produsele livrate, corespunzatoare domeniului de
utilizare si conditiilor prevazute de prezentul regulament, asigurînd
competenta tehnica si probitatea profesionala ale personalului propriu
implicat în operatiunile aferente certificarii de conformitate prin
sistemul declaratiei proprii;
sa evalueze, periodic
sau la solicitarea factorilor interesati, si sa mentina modul de
asigurare a calitatii produselor pentru care au dat declaratie de
conformitate;
sa raspunda solidar cu
executantii lucrarilor de constructii, conform legii, pentru viciile
ascunse ale acestor lucrari, cauzate de calitatea necorespunzatoare a
produselor folosite în constructii, furnizate si puse în lucrare, cu
respectarea indicatiilor si conditiilor speciale stabilite de
fabricanti sau de furnizori.
Art. 17. Investitorii,
proiectantii, executantii de lucrari de constructii, proprietarii sau
utilizatorii, dupa caz, au urmatoarele obligatii si raspunderi:sa ceara si
sa utilizeze la proiectarea si
executarea lucrarilor de constructii specificate la art. 2 din
prezentul regulament numai produsele pentru care exista certificare de
conformitate potrivit prevederilor acestui regulament;
sa prevada, în
contractele încheiate cu producatorii sau furnizorii de produse
folosite în constructii sau cu alti agenti economici implicati, clauze
referitoare la obligativitatea efectuarii certificarii de conformitate
a calitatii produselor, potrivit prevederilor prezentului regulament si
cerintelor speciale impuse de reglementarile aplicabile sau de
specificatiile tehnice contractuale pentru constructiile în cauza.
Art. 18. Organismele de
certificare independente acreditate, implicate în actiunea de
certificare de conformitate a calitatii produselor folosite în
constructii, au urmatoarele obligatii si raspunderi:sa îndeplineasca
conditiile minimale
specificate la art. 13 si 14 si sa-si desfasoare activitatea conform
prevederilorprezentuluiregulamentsinormelormetodologice aferente;
sa pastreze
confidentialitatea asupra tehnologiilor si secretelor de fabricatie ale
agentilor economici supusi actiunii de certificare;
sa publice: lista
producatorilor si furnizorilor si a produselor folosite în constructii,
pentru care au eliberat sau carora le-au suspendat sau anulat
certificarea de conformitate, semestrial; documentele de
referinta privind produsele, ale caror prevederi nu asigura
satisfacerea cerintelor privind calitatea în constructii.
CAPITOLUL V
Dispozitii finale
Art. 19. Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului va
asigura, prin Consiliul pentru calitate în constructii:elaborarea de norme
metodologice privind
certificarea de conformitate a calitatii produselor folosite în
constructii, în acord cu evolutia pe plan european;
rezolvarea unor litigii
cu caracter tehnic sau de principiu, în ceea ce priveste activitatea
certificarii de conformitate a calitatii produselor folosite în
constructii;
evaluarea periodica a acestei componente a sistemului calitatii în
constructii;
evaluarea anuala a
unitatilor învestite pentru realizarea activitatilor de certificare de
conformitate a calitatii produselor folosite în constructii, pîna la
acreditarea acestora.
Art. 20. Controlul
respectarii prevederilor prezentului regulament de catre unitatile
implicate se face de catre Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii
Teritoriului, prin Inspectia de stat în constructii, lucrari publice,
urbanism si amenajarea teritoriului.
Art. 21. Nerespectarea
dispozitiilor prezentului regulament atrage raspunderi si sanctiuni
contraventionale sau penale, dupa caz, conform legilor în vigoare.
Art. 22. Finantarea
activitatilor de certificare de conformitate a produselor folosite în
constructii se face din fondurile de productie ale unitatilor
producatoare si/sau furnizoare interesate.
Art. 23. Pîna la
înfiintarea, organizarea si acreditarea de organisme independente
pentru efectuarea activitatilor legate de actiunea de certificare de
conformitate a calitatii produselor folosite în constructii, pe baza
prevederilor prezentului regulament, se învestesc, tranzitoriu, cu
atributiile aferente acestei activitati, potrivit profilului,
urmatoarele unitati:Institutul National de Cercetare-Dezvoltare
în Constructii si Economia Constructiior INCERC Bucuresti si filialele
sale din Cluj-Napoca, Iasi si Timisoara;
Laboratorul Central Bucuresti S.A.;
Institutul de Cercetare, Proiectare Materiale de Constructii PROCEMA S.A.;
Institutul National pentru Ciment CEPROCIM S.A.;
Institutul National al Lemnului I.N.L. S.A.;
Institutul de Proiectare pentru Automatizari I.P.A. S.A.;
Institutul de Cercetare si Proiectare Electronica I.C.P.E. S.A.;
Institutul de Cercetari în Transporturi - INCERTRANS S.A.;
Registrul Feroviar Român REFER R.A.
Pentru exercitarea atributiilor aferente
certificarii de conformitate a calitatii produselor folosite în
constructii, unitatile mentionate la alin. 1 sunt supuse anual unei
actiuni de evaluare pentru mentinerea învestirii, sub aspectul
capabilitatii tehnice si financiare, al competentei profesionale si al
impartialitatii de a efectua certificare de conformitate a calitatii
produselor folosite în constructii. Evaluarea se face pe baza
criteriilor specificate în standardul SR EN 45011 si în conformitate cu
regulile de procedura prevazute în normele metodologice mentionate, de
catre un organism desemnat de Consiliul pentru calitate în constructii.
Art. 24. Încercarile
necesare în cadrul actiunii de certificare de conformitate a calitatii
produselor folosite în constructii pot fi efectuate, pîna la
organizarea unei retele de laboratoare acreditate, si de catre
laboratoare independente, autorizate conform Regulamentului pentru
acreditarea si autorizarea laboratoarelor de încercari în constructii,
care au în profil încercari cerute pentru certificare si competenta
legala necesara.
|
